NEWSFLASH

Clauzele anticorupţie în contractele de achiziţii publice vor fi obligatorii

Miercuri, 27 februarie 2013, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii În România a organizat la Camera de Comerț și Industrie a României, conferința – ”Etica și conformitatea în afaceri – 2013”. Evenimentul a reunit peste 90 de reprezentanți ai mediului de afaceri și academic, ai sectorului neguvernamental, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice centrale cu scopul de a dezbate situația actuală din România dar şi politicile publice care pot stimula etica în afaceri şi conformitatea legală. Comunicatul de presă post-eveniment poate fi citit aici.

Centrul de Resurse Juridice lanseaza conferinta 2013 Business Ethics and Compliance

Astăzi 28 ianuarie 2013, Centrul de Resurse Juridice, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii în România, lansează conferința 2013 Business Ethics and Compliance. Comunicatul de presă poate fi citit aici.

Centrul de Resurse Juridice organizeaza o conferinta privind etica in afaceri si conformitatea

Centrul de Resurse Juridice organizează, în data de 27 februarie, la Camera de Comert si Industrie din Bucuresti, conferinta nationala “Business Ethics and Compliance Conference”. Aceasta este e finantata de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti.

Citește mai departe...

Business Ethics and Compliance Conference – Bucuresti, 27 Februarie 2013

Centrul de Resurse Juridice, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti, realizeaza un sondaj printre cele mai importante 1000 de companii din Romania ca cifra de afaceri si numar de angajati.

Citește mai departe...

Interviu Siemens AG. Cum să dezvolţi un mediu de afaceri sustenabil

Oana Bănăţeanu, Ofiţer Regional de Conformitate în cadrul Siemens AG, vorbeşte despre etică în mediul de afaceri românesc şi în una dintre companiile care ocupă poziţii fruntaşe în ratingurile de tipul Dow Jones Sustainability Index (care ţin cont de sustenabilitatea şi etica companiilor n.r.). Cu o istorie de peste 160 de ani, Compania Siemens adresează astăzi patru sectoare: Energy, Industry, Healthcare şi Infrastructure&Cities.În 2006 compania a fost implicată într-un amplu scandal de corupţie, care a condus, printre altele, la o ”toleranţă zero faţă de practicile de corupţie semnalate şi constatate (în cadrul acesteia n.r.)”, explică Oana Bănăţeanu. 

Din 2009, Siemens AG a semnat un acord cu Banca Mondială care presupune peste 100 milioane de dolari investiţi în următorii 15 ani pentru programe anticorupţie. Scopul este crearea unor standarde de conformitate în mediul de afaceri.

În ceea ce priveşte mediul de afaceri din România, Oana Bănăţeanu crede că legislaţia anticorupţie este ”destul de bine reglementată, insă există zone în care lipsa normelor de implementare creează dificultăţi în interpretarea unor aspecte”. Acolo unde legislaţia naţională nu trasează limite concrete ale legalităţii, compania este cea care ghidează angajaţii asupra a ceea ce este permis şi ce nu, spune Oana Bănăţeanu. Când apar diferenţe între sistemul legislativ şi reglementările interne ”se aplică regula cea mai restrictivă”, detaliază aceasta.

Prezentarea susţinută de Siemens în cadrul conferinţei 2013 Business Ethics and Compliance poate fi descărcată de aici.

Compania Siemens este prezentă în România de mai mult de 105 ani, fiind una dintre cele mai importante companii de tehnologie şi inovaţie din ţară. Există patru unităţi de producţie ale companiei în ţară.

 

Care sunt principalele mijloace prin care aţi expus publicului, în 2012, etica propusă de companie?

O.B.: La nivel de concern, există foarte multe iniţiative de a populariza conceptul de integritate în afaceri şi ce înseamnă un program de conformitate. Reprezentanţii organizaţiilor de Conformitate din companiile Siemens se regăsesc în mod frecvent ca speakeri în diverse conferinţe, membri în organizaţii internaţionale anticorupţie sau grupuri de lucru.

Începând cu 2009, Siemens AG a semnat un acord cu Banca Mondială de a investi în următorii 15 ani peste 100 milioane de dolari în programe anticorupţie, anti-fraudă. Sprijinim astfel organizaţii din întreaga lume prin derularea unor programe de instruire, de educare, care au drept scop crearea unor standarde de conformitate, crearea de condiţii egale pentru toţi jucătorii din piaţă şi a alianţelor între mediul public şi privat în lupta împotriva corupţiei. Urmărim să finanţăm în special acele proiecte care au un impact asupra mediului de afaceri şi care pot şi extinse şi replicate şi în alte teritorii.

 

Daţi-mi exemplu de proiect anticorupţie susţinut de Siemes.

Prima tranşă de finanţare s-a acordat în Decembrie 2010 şi aproximativ 40 milioane de dolari au fost alocate către 30 de proiecte acoperind 20 de ţări.

Unul din cele mai importante proiecte din Regiune este cel dezvoltat de Central European University, Budapesta, împreună cu Tiri-Making Integrity Work, care urmăreşte să dezvolte un centru regional de excelentă în educaţia cu privire la etică în afaceri şi integritate. Proiectul va crea cadrul instituţional care va oferi studenţilor, masteranzilor şi altor tineri profesionişti o curicula şi oportunităţi de cercetare axate pe integritate şi anticorupţie. Proiectul se va derula pe 5 ani. Există discuţii avansate ca acesta să fie extins în viitorul apropiat şi în România.

 

Credeţi că Universităţile din România trebuie să-şi dezvolte oferta educaţională în acest sens?

Facultăţile cu profil de business sau programele aferente de masterat ar putea include o curiculă mai extinsă cu privire la conformitate şi etică în afaceri. Cred că un set standard de cunoştinţe cu privire la etică în afaceri/conformitate este absolut necesar oricărui antreprenor sau profesionist.

 

În ce context a adoptat compania dvs.  un sistem intern de etică şi conformitate?

Reguli referitoare la conformitate şi etică au existat de-a lungul timpului în Siemens, însă acestea nu erau suficient aplicate în organizaţie, fapt care a permis o comunicare inexactă şi interpretarea lor incorectă. După acuzaţiile legate de fapte de corupţie din 2006, sistemul de conformitate Siemens a fost schimbat fundamental. Implementarea noului program s-a realizat cu rigurozitate, astfel că, în 2011, am obţinut pentru al 4-lea an consecutiv poziţia 1 în Dow Jones Sustainability Index, reuşind, totodată, şi cel mai mare rating posibil în secţiunea conformităţii

Noi ne referim la conformitate în strânsă legătură cu una din valorile companiei şi anume “Responsabilitate”. Responsabilitate înseamnă că ne asumăm o conduită etică şi responsabilă.

 

Puteţi să-mi detaliaţi impactul scandalului de corupţie asupra standardelor interne?

Anul 2007 a fost unul crucial pentru compania noastră, schimbările începând de la cel mai înalt nivel prin nominalizarea ununi nou CEO , dar şi a altor membri din Consilul de Conducere la nivel de concern. Mesajul transmis în companie a fostul unul simplu, clar şi puternic: ”Numai afacerile curate sunt afaceri Siemens”

Începând cu 2007 compania şi-a schimbat fundamental reglementările interne cu privire la anticorupţie. În particular, au fost emise seturi noi de reguli cu privire la interacţiunea cu angajaţi din sistemul public, intermediari, cadouri şi ospitalitate, evaluarea partenerilor de afaceri, controlul tranzacţiilor financiare şi a sponsorizărilor şi a donaţiilor. Angajaţii noştri sunt în mod continuu instruiţi pe teme de conformitate şi există toleranţă zero faţă de practicile de corupţie semnalate şi constatate.

 

Criteriile etice ale companiei sunt stabilite la nivel internaţional sau în fiecare ţară există propriile reglementări?

Programul de conformitate Siemens este aplicat în mod uniform la nivel internaţional. În situaţia în care cadrul legislativ dintr-o anumită ţară este mai restrictiv, bineînţeles că legile naţionale primează, iar reglementările interne sunt ajustate corespunzător.

 

Care este rata de recuperare a investiţiilor în sistemul de etică şi conformitate, în compania dvs., în cazul în care poate fi cuantificată?

Toate investiţiile pe care le-a presupus implementarea programului de conformitate au fost publicate în Annual Report-urile la nivel de concern. Rata de recuperare a investiţiilor nu ar putea fi cuantificată, întrucât scopul programului este acela de a preveni în mod activ un comportament neconform în organizaţie.

În timp, sunt evitate costurile cu măsuri corective, sancţiuni şi penalităţi. Se îmbunătăţeşte reputaţia şi integritatea companiei, atragi angajaţi cu principii morale în concordanţă cu valorile companiei. Totodată, poţi obţine un avantaj competitiv devenind furnizorul/partenerul preferat al clienţilor/ consumatorilor care preţuiesc o conduită adecvată în afaceri.

 

Mediile de afaceri din diverse state înţeleg diferit ce este permis şi ce nu în afaceri. Care este situaţia în România? Vi se par în regulă reglementările din prezent?

România este destul de bine reglementată din punct de vedere al legislaţiei anticorupţie, însă există zone în care lipsa normelor de implementare creează dificultăţi în interpretarea unor aspecte. Acolo unde legislaţia naţională nu trasează limite concrete, regulile noastre interne ghidează angajaţii asupra a ceea ce este permis şi ce nu. Acest sistem este disponibil tuturor angajaţilor noştri, indiferent că interacţionează cu parteneri din România sau din străinătate.

 

Puteţi să-mi daţi exemplu de criteriu/domeniu în care legislaţia românească nu trasează limite concrete?

De exemplu partea de cadouri şi ospitalitate pentru toate categoriile de angajaţi din domeniul public.

 

Credeţi că pot exista tensiuni sau contradicţii între un comportament etic în afaceri şi presiunea de a face profit?

Întotdeauna există astfel de presiuni în mediul de afaceri, dar aceste presiuni pot apărea şi din interior, atunci când target-urile impuse nu ţin cont de contextul economic. În goană după un profit pe termen scurt, anumite companii pot neglija rolul afacerilor sustenabile. În final totul se reduce la acţiunile angajaţilor noştri. Nu putem pregăti angajaţii noştri pentru toate situaţiile dificile care pot apărea. Important este mesajul transmis în organizaţie de valorile companiei, dar şi sistemul de valori al angajatului.

Indiferent de context, înainte să luăm o decizie în numele companiei trebuie să ne întrebăm în primul rând dacă suntem dispuşi să ne-o asumăm noi personal.

 

Credeţi că este mai eficient să existe un set de criterii etice care să se aplice pentru toate tipurile de companii, sau unele care diferă de la firmă la firmă?

Experienţele pe care le-am avut în alte ţări au presupus elaborarea împreună cu diverse organizaţii a unui set de standarde în domeniul eticii în afaceri axate pe adoptarea de diverse măsuri pentru prevenirea corupţiei. Exemplul concret este semnarea unei declaraţii în domeniul eticii în afaceri urmărind principiile PACI - care să fie prezentată, dezbătută şi la care să se adere în mod voluntar. Ulterior, am continuat să promovăm aceste standarde, să urmărim îmbunătăţirea lor continuă, să realizăm o platformă care să asigure între membri un schimb de bune practici.

 

Cum ar putea statul român să determine companiile să adopte sisteme interne de etică şi conformitate?

Modalităţile sunt numeroase şi ar putea cuprinde, de pildă, un punctaj suplimentar în faza de evaluare în cadrul participării la proceduri de achiziţii publice cu volum semnificativ, obligativitatea de a implementa un astfel de program în situaţia în care se descoperă nereguli în cadrul unei companii, sau după caz reducerea sancţiunilor aplicate.

Alte metode pot include plasarea eticii profesionale, a transparenţei şi a afacerilor corecte şi sustenabile pe agenda publică, promovarea conceptelor printre managerii de top şi factorii decizionali ai companiilor din sectorul public şi privat din România, crearea unei platforme în cadrul căreia reprezentanţii companiilor pot dezbate provocările la care sunt supuşi de ambele părţi.

Totodată, trebuie ţinut cont de faptul că implementarea unui sistem de etică şi conformitate implică alocarea unor resurse şi presupune un efort, uneori semnificativ, în funcţie de mărimea companiei. Înainte de a încuraja adoptarea acestor programe, cred că ar trebui popularizat acest concept şi de a se asigura că este corect înţeles şi aplicat şi nu creează avantaje neloiale jucătorilor din piaţă.

 

Ce credeţi despre sistemul care presupune autoreglementarea companiilor?

Autoreglementarea intervine în momentul în care cadrul legislativ este permisiv sau nu acoperă suficient situaţiile întâlnite în mod frecvent într-o companie în momentul în care îşi desfăşoară activitatea într-un anumit teritoriu.

Un sistem de etică şi conformitate îţi oferă în primul rând ţie ca şi companie un control intern adecvat, te ajută să identifici şi să minimizezi riscurile asociate încălcărilor normelor interne şi externe şi într-un final te protejează pe tine şi pe angajaţii tăi.

 

Credeţi că este mai eficient ca sistemul de etică să fie stabilit de mediul de afaceri prin autoreglementari sau de către un actor extern – statul?

Autoregelementarea este dintr-un anumit punct de vedere şi o poziţie adoptată de mediul privat cu privire la luptă împotriva corupţiei, întrucât în această situaţie mediul privat nu este întotdeauna sursa problemei. Poate fi atât victima, cât şi soluţia.

Putem da aici exemple de companii din acelaşi sector de activitate care au colaborat la elaborarea unui cod de conduită. Companiile care încalcă codul anticorupţie sunt sancţionate. Cu toate acestea, codurile bazate pe principii au, de asemenea, un grad ridicat de eficienţă, fiind practic un angajament public de a respecta regulile anticorupţie şi de transparenţă, exercitând astfel o presiune crescută asupra companiilor participante de a nu încălca acordul. Pentru a evita încălcări ale legii anti-trust, este vital să se apeleze la serviciile de un monitor extern, independent.

Eveniment organizat de

cu sprijinul

Partener principal    Partener

     

Sponsori oficiali



Alti parteneri






Parteneri media

             RFI Romania